Timp de aproape două luni, între 18 mai și 15 iulie, bibliotecile au devenit locuri în care literatura clasică a fost redescoperită prin dialog, imaginație și creație. Personaje care au crescut generații întregi – de la Harap-Alb și Apolodor până la Fram, Arpagic sau Dl. Goe – au ieșit
dintre paginile cărților și au fost reinterpretate de copii prin povești, desene și intervenții artistice în cadrul proiectului „Cu cărțile pe toți pereții”.

Alături de copii s-au aflat scriitoarele Adina Rosetti, Andreea Iatagan, Carmen Tiderle, Cristina Beatrice Preda, Iulia Iordan, Laura Grünberg, Luminița Corneanu și Victoria Pătrașcu, care au transformat lectura în conversații despre curaj, prietenie, identitate, empatie și libertatea de a imagina alte finaluri pentru personajele clasice. În același timp, artiștii vizuali Alexandru Ciubotariu și Wanda Hutira au invitat participanții să privească ilustrațiile cunoscute cu alți ochi și să le reinventeze în limbajul artei urbane contemporane.

Atelierele s-au desfășurat în patru filiale ale Bibliotecii Metropolitane București și în bibliotecile partenere din Conțești, Giurgiu, Roșiorii de Vede și Titu.

În spatele fiecărei întâlniri s-au aflat propriile povești ale autorilor și artiștilor: amintiri din copilărie, personaje care i-au format, cărți care le-au schimbat felul de a privi lumea și convingerea că marile povești nu îmbătrânesc. Ele continuă să trăiască de fiecare dată când un copil le citește, le pune întrebări sau le imaginează un nou început.

Literatura este vie, nu e undeva sus, așezată pe un piedestal. Poate fi rescrisă, te poți juca cu ea, o poți transforma și apropia. Este material ludic, nu doar didactic,

consideră Adina Rosetti, scriitoare şi co-fondatoare De Basm.

Harap-Alb a fost unul dintre basmele preferate în copilărie. Mi-au plăcut aventurile, umorul, gașca de ciudați care îl însoțea, calul zburător și vorbitor, dar mai ales faptul că părea că ceea ce face el aș putea să fac și eu dacă mi-aș pune în cap. Mai târziu, «Povestea lui Harap-Alb» a devenit punctul de plecare al licenței mele. Și atunci m-am îndrăgostit a doua oară de personaj, de bunătatea și umanitatea lui, i-am văzut și mai mult potențialul de a deveni model. După fiecare carte citită, eu și prietenii de la bloc voiam să facem lucruri pe care le făceau eroii din cărți. Țin minte o vară întreagă, pe la 10 ani, în care am fost Winnetou, m-am spoit cu noroi pe față, am prins pești și mormoloci cu mâna pe Olănești, mi-am făcut cort pe malul râului. Am fost și Sherlock Holmes și mi-am urmărit vecinii săptămâni în șir în speranța că unul dintre ei se va dovedi a fi un criminal. Sper ca acest proiect să le insufle copiilor curajul și credința că și ei pot fi eroi în povestea propriei vieți. Adeseori, bunătatea, generozitatea, onestitatea și empatia pot fi puteri mai valoroase decât orice putere fantastică,

povesteşte Victoria Pătrașcu, scriitoare și vicepreședintă De Basm.

Fiecare atelier desfășurat în cadrul proiectului a pornit de la o conexiune cu textele clasice. Universul din „Recreația mare”, coordonat de Iulia Iordan, a pus în valoare vocea tinerilor și puterea prieteniei, în timp ce aventurile ursului Fram, sub îndrumarea Cristinei Beatrice Preda, au generat discuții despre identitate și dorința de a aparține, lăsând ca moștenire mesajul vizual „Alege libertatea în locul aplauzelor”. De asemenea, personajul Dl. Goe, readus în atenție de Luminița Corneanu, a fost ancorat de copii în viața de zi cu zi, iar aventurile din Ninigra și Aligru, explorate alături de Adina Rosetti, au readus în prim-plan curajul și spiritul de echipă.

La finalul proiectului, dincolo de pereții colorați, rămâne o comunitate de tineri cititori care au învățat că vocea lor contează și că pot privi literatura clasică fără prejudecăți, ca pe o sursă inepuizabilă de inspirație.

Parteneri:
Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București, Biblioteca Comunală Conțești (jud. Dâmbovița), Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu” Giurgiu, Biblioteca Municipală „Gala Galaction” Roșiorii de Vede (jud. Teleorman) și Biblioteca Orășenească Titu (jud. Dâmbovița). Inițiativa s-a bucurat de sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române, Editurii MNLR, Seneca Anticafe, EduCaB, Asociației Comunitățile Viitorului, ARCCA, Grupului Editorial ART (Arthur), Librăriilor Cărturești, Editurii Casa Radio, Editurii Frontiera, precum și al partenerilor media BookHub, Radio România Cultural și Agerpres.

„Cu cărțile pe toți pereții” este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.