Invitați
Victoria Pătrașcu
Victoria PĂTRAŞCU este scriitoare de cărți și de piese de teatru pentru copii, cofondatoare a De Basm – Asociația Scriitorilor pentru copii și Adolescenți.
A debutat editorial cu „Ziua în care a fugit somnul”. Au urmat alte douăzeci de cărți pentru copii, dintre care amintim: „Ela cea fără de cuvinte”, inclusă în catalogul The White Ravens (2016), tradusă și publicată în Turcia și Macedonia, seria cu Zuralo și Zurali, povești dedicate copiilor romi, sau antologia „Nesupusele”(co-autoare).
În 2026, „Ziua în care a muncit Lenea” este selectată printre finaliste la Premiile Cărturino.
Piesele scrise de ea au fost montate la Radio România sau jucate pe scene din România, „Lampio și grăuntele de lumină” jucându-se neîntrerupt de peste zece ani la Teatrul Stela Popescu din București, iar, de curând, sub forma unui spectacol imersiv, la MINA Bucharest– Museum of Immersive New Art.
Sînziana Popescu
Sînziana Popescu a debutat ca dramaturg, iar piesele ei de teatru pentru copii au fost premiate, traduse și jucate pe scenele profesioniste, în școli și la Teatrul Național Radiofonic. Unele dintre acestea au fost reunite în volumul „Teatru pentru prichindei mari, mici și mititei” (Mediamorphosis). Ulterior, a continuat să scrie pentru scenă, cele mai recente exemple fiind „Trombonel, hoțul zăpezii, și Liga Secretă a Copiilor” – Teatrul „Regina Maria”, și „Revolta poveștilor” – Teatrul „Stela Popescu”, text devenit și primul spectacol imersiv pentru copii din România, în colaborare cu MINA Museum.
Pe lângă piese de teatru, a mai scris și povești care au devenit cărți bogat ilustrate: „Mașinuța Curcubeu / Lilla Regnbågsbilen” și Experimentul Martinel / The Teddy B. Experiment” (pionier press) ori „Pentru Petrică, iepurașul meu cu ochii roșii” (Pandora M).
Sînziana Popescu este însă mai cunoscută pentru seria „Andilandi”, inspirată din miturile românilor, serie premiată și publicată de-a lungul anilor la mai multe edituri și acum reeditată. Primele volume au fost transformate în seriale radiofonice (Radio România Cultural).
Laura Grünberg
Laura Grűnberg este scriitoare şi co-fondatoare a Asociaţiei De Basm – Asociația Scriitorilor pentru copii și Adolescenți. A început să scrie literatură pentru copii de când a devenit mamă.
Îi plac titlurile surprinzătoare, de aceea cărțile ei se numesc: „Îmbrățișătoarea”, „Să creştem mici”, „Poveste cu un gând strănutat”, „Istorie cu copii si Pârş, pisica, frunză de gutuie”.
Este prezentă cu multe povești și în volume colective (selecție): „Nesupusele. 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă” (vol.1,2,), Univers, 2019; „Un selfie, diverse degete de la picioare şi o telenovelă”, în „Selfie”, Arthur, 2019; „Nasul lui Ceaşcă”, în „Mică istorie a unui secol mare”, Arthur, 2018; „Nuntă ca-n povești”, în „Uite cine vorbește”, Arthur, 2016; etc. Cărțile ei au ajuns pe la târguri internaționale, prin manuale școlare dar mai ales în sufletele copiilor (speră ea!).
Andreea Iatagan
După o experienţă de peste 20 de ani în jurnalism, Andreea Iatagan a descoperit că îi place să scrie nu numai ştiri şi reportaje, ci şi poveşti pentru copii. Inspirată de fetiţa ei, a inventat primul personaj, o libelulă zănatică şi curajoasă, ale cărei aventuri au fost publicate în volumele: „Ploaia Curcubeu”, „Spiriduşii Luminii”, „Iepurele Înţelept şi secretul poveştilor” (Pandora M, Grupul Editorial Trei, 2017, 2018, 2019)
Al doilea personaj, Miko, o vulpe polară albăstrie, descurcăreaţă şi plină de imaginaţie, şi-a spus poveştile în seria de cărţi: „Miko, vulpiţa friguroasă”, „Miko şi aventura din noaptea de Crăciun”, „Miko şi Soarele” (Pandora M, Grupul Editorial Trei, 2021, 2022, 2024). „Miko, vulpiţa friguroasă” a fost dramatizată pe scena Teatrului de copii Merlin din Timişoara, în cadrul unor proiect al Asociaţiei De Basm, şi se joacă la Teatrul Luceafărul din Iaşi. Aceeaşi poveste a fost inclusă pe lista de lecturi recomandate în Manualul de Comunicare în Limba Română pentru clasa I al editurii Corint Educaţional.
Iulia Iordan
Scriitoare, educator cultural și doctorandă în studii culturale la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București
Iulia studiat filosofia și pedagogia, iar în prezent experimentează modalități diverse de a-i implica activ pe copii și tineri în propria lor educație culturală. Lucrează de douăzeci de ani ca educator muzeal, iar în prezent inventează în echipe multidisciplinare proiecte culturale care au ca scop apropierea copiilor și tinerilor de patrimoniu, filosofie, literatură sau artă contemporană, alături de cele două asociații pe care le-a co-fondat, Asociația Da’DeCe (2011) și De Basm. Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți din România (2018).
Adina Rosetti
După ce a debutat cu literatură pentru adulți, Adina Rosetti a descoperit că cel mai mult îi place să inventeze povești pentru cei mici și a publicat până în prezent 13 cărți pentru copii.
Domnișoara Poimâine, unul dintre personajele sale cele mai cunoscute, se plimbă prin mai multe povești, pentru diferite vârste; câteodată e o fetiță curioasă și răsfățată („Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul”, „Crăciunul Domnișoarei Poimâine”), alteori o adolescentă rebelă (trilogia „Cronicile Domnișoarei Poimâine”). A ajuns și pe scenă, în dramatizarea produsă de teatrul Momolino, care s-a jucat mai mulți ani în București.
Adina are o pasiune pentru vrăjitoare, dragoni și spiriduși, așa că a scris despre toate acestea în „De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură?” și „De ce și-a pierdut balaurul tableta?”. O parte dintre aceste povești au fost dramatizate de echipa miniReactor din Cluj, iar acum pot fi văzite pe scena Teatrului pentru copii și tineret Colibri din Craiova.